Subiectul I.

1. A nu avea o ureche muzicala

A scapa ca prin urechile acului

3. Termeni aflati in antonime sunt:canta si tacere

4. Valoarea expresiva a adjectivului nenorocita este acela de indurerata, trista, nefericita.

5.Cele doua imagini artistice sunt: a) imagine auditiva :”canta-n padure”

b) imagine vizuala :”capul pleostise”

6.Cele doua figuri de stil sunt:a)Inversiunea: “aspru judecator” care semnifica intensificarea aspritati sale si pe alta parte ajuta la formarea rimei. b)Comparatia: “si ca un aspru judecator”care semnifica calitatea magarului, pozitia pe care el a luat-o la ascultarea Privigatori.

7.Titlul semnifica cele doua personaje implicate in fabula lui Grigore Alexandrescu. Din intamplare si faptele care se petrec pe seama lor reies invatamintele pe care trebuie sa le ia cititoru.

8. Ultima strofa din poezia “Priveghetoarea si magarul”de G.Alexandrescu reprezinta practic morala poeziei, adica invatamintele pe care noi trebuie sa le tragem din comportamentul acestora cu alte cuvinte nu trebuie sa dam sfaturi cu rautate acelora care ni-l cer si sa nu fim rautaciosi atunci cand cineva are probleme.

9. prezenta personajelor; existenta unui fir epic; narator; naratiune; poezia poate fi povestita

Subiectul II.

Sunt de acord cu ideea exprimată de Cilibi Moise în lucrarea acestuia intitulată “Apropouri” şi anume că “Acei care cred numai în bani nu sunt prea cinstiţi”.

În primul rând, cei care trăiesc numai pentru bani şi cred că banii le pot aduce fericirea - pentru că în fond asta caută majoritatea, să fie fericiţi - nu îi interesează de ceilalţi şi ar face orice pentru a-i câştiga cât mai uşor şi cât mai repede. Astfel banii, pentru unii, devin un fel de zeu care le poate îndeplini toate dorinţele, air pe ei nu îi mai interesează de restul persoanelor.

În al doilea rând, după cum bine spune o zicală românească “Banii sunt ochii dracului”, Iar, odată ce o persoană le simte gustul, doreşte mai mulţi sau poate chiar începe să aibă nevoie de mai mulţi. În momentul în care eşti cinstit şi ajungi să ai o anumită sumă de bani, ajungi să te loveşti de persoane invidioase care ar dori să aibă o parte din ce ai tu. Astfel, pentru a putea beneficia de anumite servicii, ar trebui să plăteşti mai mult decât persoanele obişnuite pentru că se ştie că de la tine se poate lua, iar în felul acesta încalci legea pin ceea ce se numeşte mită - chiar dacă aceasta e oarecum forţată. Asta nu înseamnă că nu poţi rămâne un om cinstit şi respectat, dar asta e diferenţa dintre cei care ajung să creadă numai în bani şi cei care cred şi în alte lucruri mult mai importante.

În concluzie, un om care umblă după bani toată viaţa nu poate fi cinstit făcând orice ca să îi obţină şi, de asemenea, banii odată dobândiţi te schimbă într-o oarecare măsură.

Subiectul III.

definitia basmului + distinctia basm popular – basm cult

demonstrarea fantasticului: “o lume cu totul aparte”

“conceputa in coordonatele unui univers fantastic”

apar elemente fantastice intruchipate de ajutoare si donatori:

- intalnirea cu Sf. Duminica

- furnica si albina

- calul (metamorfoza acestuia)

- ajutoarele, “monstruozitatile” (instinctele umane, defecte, stihiile dezlantuite ale naturii)

- fata imparatului Ros (metamorfozele pe care le suporta)

intamplari fantastice: salata din gradina ursului; cerbul; toate probele la care este supus Harap – Alb de imparatul Ros

pe langa lumea fantastica punctul de plecare este realitatea:

- craiul

- Harap – Alb (minicaracterizare):

¯

antierou, defecte, obisnuit, naiv, boboc, fara experienta, copilaros, se lasa amagit de span; datorita calitatilor sale isi atrage ajutoarele fiintelor fabuloase.

- spanul are trasaturile unui om normal

- imparatul Verde

Harap – Alb = un element de originalitate

Coborarea fantasticului pe pamant = element de originalitate

La Creanga exista o singura clasa sociala – taranimea

Harap – Alb = zmiorcait, naiv

Imparatul Ros = dracuie piscat de furnici