Subiectul I.

1.ingrosat, desfrunzeste

2.cratima are rolul de a pune in evidenta pronuntarea in aceeasi silaba a doua parti de vorbire diferite si de a acorda o oarecare melodicitate textului.Deasemenea cratima are rolul de a da o fluenta textului, pastreaza masura si ritmul.

3. Mai doresti un pahar de vin?

Priviti, vin baietii de la fotbal.

4. “stau in tarmu-albastru-al raului de soare”

“pasarile negre suite in apus”

5. a fi= apare in text sub forma de “fu”=sugereaza un trecut mai apropiat

6.natura si moartea

7.”pasari negre ..ca frunza bolnava”= comparatie= negrul de la cul pasarilor si deasemenea frunza bolnava sugereaza moartea care este chiar si unul dintre motivele poeziei

8.prin titlul”Niciodata toamna” poetul coreleaza acest anotimp cu apropierea mortii si il percepe ca pe ultima si de aceea poate cea mai frumoasa perioada a vietii lui.In acest sens el reia cuvintele din titlu si ni le explica in continuare: “Niciodata toamna nu fu mai frumoasa/Sufletului nostru bucuros de moarte.

9.caracteristici moderniste in poezia de fata-estetica uratului:”Stau in tarmu-albastru-al raului de soare/Din mocirla carui aur am baut.

-sintaxa dezarticulata:”Pasarile negre suie in apus/Ca frunza bolnava –a carpenului sur/Ce se desfrunzeste,scuturand in sus/Foile-n azur.

-limbaj cu semnificatii neobisnuite:”Si cu ochii-n facla plopilor cereasca/Sa-si ingroape umbra-n umbra lor,in ses.

Subiectul II.

.Sunt de acord cu afirmatia “Constiinta sa-ti dicteze datoria, nu legile…”, in sprijinul careia voi aduce urmatoarele argumente.

In primul rand constiinta este vocea launtrica ce judeca actiunile noastre si ne calauzeste, pas cu pas, spre dobandirea cat mai deplina a virtutilor, care sunt calitati morale .Totodata ea trebuie educata atat prin credinta cat si prin unele norme stabilite de societate.Fiind capacitatea noastra de a face judecati morale ea trebuie sa stea la baza actiunilor noastre.

In al doilea rand legile sunt facute de oameni, in consecinta sunt supuse greselii si de multe ori sunt nedrepte sau lasa loc interpretarilor dubioase. Legile trebuie respectate dar trebuie trecute prin filtrul constiintei. Un astfel de exemplu in literatura romana il putem regasi chiar in unu dintre romanele lui Rebreanu si anume “Padurea Spanzuratilor” unde il regasim pe locotenentul Apostol Bologa ca un om cuprins de remuscari caci avea datoria de soldat sa isi infrunte propriul popor, sa treaca peste constiinta si sa atace neamul din care face parte. Aceasta datorie dictata de legile razboiului nu o poate implini, caci constiinta si inima ii dictau sa treaca de partea fratilor romani.

In concluzie consider constiinta ca si capacitatea prin care ne recunoastem datoria de a savarsi fapte considerate morale si astfel ea trebuie sa stea la baza oricaror datorii pe care le avem de indeplinit.

Subiectul III.

Nuvela are o constructie epica riguroasa si un singur fir narativ. Personajele sunt relativ putine si graviteaza in jurul unui personaj central.

“Moara cu noroc” este o nuvela psihologica deoarece este evidentiat interesul pentru analiza psihologica, realizata prin utilizarea modalitatilor de caracterizare a personajului si de investigare psihologica (monologul interior, stilul indirect liber, scene dialogate, autocaracterizarea , notarea gesturilor, a mimicii), natura conflictului (interior).

Tema acestei nuvele este tema banului care dezumanizeaza.

Actiunea se desfasoara in campia aradeana pe parcursul unui an, intre doua repere temporale cu valoare religioasa: de la Sf. Gheorghe pana la Paste.

Perspectiva narativa este una omniscienta, prin prezenta verbelor la persoana a 3-a.

Nuvela se deschide cu vorbele batrabei care au un rol moralizator.

prezentarea continutului pe secvente narative + caracterizarea lui Ghita inclusiv cartea de vizita

Tot vorbele babei anunta sfarsitul tragic al nuvelei

concluzie: relatia dintre incipit si final (Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului. Simbolistica initiala a drumului se completeaza, in final, cu sugestia drumului vietii care continua si dupa tragedia de la Moara cu noroc. Finalul e moralizator.)